Respira Yoga

Nu pot sa las sa treacă o așa mare sărbătoare fără a scrie despre ea, întrucât m-a marcat in profunzime și a făcut sa vibreze cea mai fina coarda a sufletului meu. V-ați întrebat vreodată de unde va trageți? Și nu ma refer aici la un test ADN, ci la o introspectie urmată de o cercetare istorică, socio-politica și culturala minuțioasa. Probabil ca da, unii dintre voi ați studiat la scoala, alții ați avut parte de educație din partea familiei, alții ați cautat in diverse surse, dar, in orice caz, întrebarea apare in mintea oricui, mai devreme sau mai târziu. Cu toții vrem sa ne cunoaștem rădăcinile, nu-i așa? Vrem sa știm de unde venim si cine suntem, pentru a înțelege mai bine care este drumul nostru in viața. De unde venim e lesne de aflat. De unde au venit părinții noștri, bunicii nostri, aflam întrebând pana pierdem urma..

Suntem o boaba de istorie de dimensiunea trupului nostru, umplută cu materialul gândurilor noastre. Suntem ceea ce au lăsat moștenire cei ce au trăit înaintea noastră. Eu sunt pentru ca mama mea si tatăl meu s-au iubit, si înaintea lor, bunicii mei s-au iubit, si inaintea lor, străbunicii mei s-au iubit. Eu sunt un copil născut din dragoste, si nu poate veni nimeni sa-mi spună ca nu e așa. Sunt privilegiata, in același timp, sa pot afirma asta, și sunt recunoscătoare pentru ceea ce am primit la naștere: o familie iubitoare și un camin călduros. Apoi am fost curioasa sa aflu mai multe despre străbunii mei. Am început sa citesc metagenealogie și psihogenealogie și sa-mi studiez arborele genealogic. In paralel, in ultimii ani am îmbrățișat cobza, alături de care invat despre muzica românească veche, in care se întrepătrund atât de frumos notele cele mai dulci cu poezia. “Romanul s-a născut poet”, se zice, si “Codrul e frate cu Romanul”, apoi. “Orfeu era trac” si “pământul românesc e Gradina Maicii Domnului”. Iau notițe pana ajung la o înțelegere mai profunda. 

Ma întorc de la “Lira traca și Taraful lui Orfeu” primul festival dedicat Cobzei, organizat in Polovragi de o mâna de suflete mari îndrăgostite de cultura si Tradițiile neamului nostru. Nu pot sa va descriu aici ce a însemnat acest festival, am nevoie de ceva timp sa se așeze toate informațiile, dar pot sa va spun ca au fost 3 zile de învățat unii de la alții despre cum sa fim oameni, despre cine au fost străbunii nostri si cum traiau ei, ce mâncau, cum se tratau, cum trăiau in comuniune cu natura si cu divinitatea, cum sarbatoreau, ce dansau, la ce cântau, cum comunicau de pe un deal pe altul. N-am știut ca pot sa cant la tulnic, n-am știut ca exista o comunitate așa frumoasa de cobzari in România, strânși acum la un loc si sa simt ca fac parte din ea..Cobza mea a împlinit 3 ani de când am primit-o de la maestrul lutier Szabolcs Csibi, si de atunci a călătorit prin 6 tari si a cantat in festivaluri, evenimente si spectacole stradale, iar acum adaug pe lista și o Peștera. Ma întorc acasă cu o pofta si mai mare sa invat despre acest instrument, după ce am văzut atâția mari artiști cobzari! Mulțumesc din suflet ca m-ați invitat și mi-ați oferit un asa cadou tuturor celor implicați, începând cu organizatori, artiști, echipa tehnica, voluntari si continuând cu edilul si duhovnicul comunei, care mi-au ajuns direct la inima. Mulțumesc Asociației Lira Traca și multumesc Atelierele Viziunea pentru implicare și inițiativa! Astept cu emoție ediția următoare, in formula și mai mare!

#LiraTracaSiTarafulLuiOrfeu #liratracă #FestivalulInternationalDeCulturaSiTraditie #FestivalulCobzei #Obiceiuri #TraciaLand #AteliereleViziunea  #Menestrel