2A

1.04, 8:51, Miercuri 

Mă astept să fiu așa cum sunt 

14:51

Aruncǎ-ți ochii pe cer – azi e plin de figuri de stil,

Îmbrăcate in noxe si smog suflate cu tact și talent febril 

E luna April si vezi, magnoliile sunt încă desfăcute 

Parfumează orașul care pe zi ce trece tot pute,

Cineva să ne-ajute! Să spele fiarele cu nămol 

Să scoatem masinile-n parc și să mai dăm și pe jos un ocol 

Să spargem asfaltul cu radacini, să lasam tulpini vii să crească 

CIneva, oricine, va rog infectia asta sa oprească! 

Am vrut să scriu de bine azi, să las rima pesimistă,

In curând o sa apara si piesa “doi pe o batista”,

Nu, nu sunt trista, dar nici nu-mi arde să joc 

Să mă prefac că totu-i bine când planeta ia foc? 

Sa ma prefac ca zâmbesc, când de fapt fierb de furie 

Ne-am dat simbolurile și zestrea bunicilor pe datorie 

Au rămas satele pustiite si padurile chele

Bine ca-s casele goale, dar ferestrele au zăbrele 

Păzim sufletul de necaz și inima de durere 

Te vinzi oricui îți oferă si  cea mai mică plăcere 

Astepti un zambet schimonosit, aștepți orice suna a speranța 

Te rogi seara sa te trezești si a doua zi in viața 

La capǎtul durerii e sufletul tău curat 

Te-ai mai născut o datǎ ca să te lepezi de pacat.

 Poezia e penis

Lasă un comentariu

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe