14In

17:11

Port pe brațe fașa albǎ a neființei

Port pelincele fătului nenăscut, pentru că a fost împușcât cât era în burtă mea

Port valul de mireasă ce n-am mai apucat să fiu, pentru că m-ai violat și m-ai pus într-o valizǎ

Port pânza ce acoperă sicriele copiilor, femeilor și bărbaților morți în război

Port veșmântul îngerului neauzit când implora să nu apeși pe acel buton Mai ales, port inocența tuturor femeilor răpite, sechestrate, mutilate și ucise fără milă

Port steagul lumii fără frontiere

O lume în care suntem egali

Egali de frumoși

Egali de creativi

Egali de oameni

Având un singur scop comun: Să facem lumea astea un loc mai bun

Prin omenie

Prin iubire

Prin dreptate

Ce bun pot face azi?

Cum pot să te ajut?

Vrei să vorbeșți?

Spune-mi, te ascult.

Doar te ascult.

Nu-ți voi răspunde, promit.

Vezi, buzele mi le-am lipit

Mi le-am lipit azi noapte

N-am vrut să mă audă cineva cum plâng.

Să nu întristez pe nimeni.

Știi, mi-aș dori să fiu un clovn.

Unul hazliu, de care să razi.

Cred că aș face tumbe și aș scoate sunete și aș spune glume

Mi-ar plăcea sǎ fac oamenii sǎ radă

Asta aș face

Cândva.

Dar azi,

Azi am ales sǎ mǎ îmbrac așa.

Lasă un comentariu

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe